You talk a lot about this amazing flow of time but you hardly see it. you see a women, you think that one day she'll be old, only you don't see her g… - Jean-Paul Sartre

Lecturile Autodidactului mă pun în încurcătură întotdeauna. Brusc, îmi revin în minte numele ultimilor autori pe care i-a consultat: Lambert, Langlois, Larbaletrier, Lastex, Lavergne. Dintr-o străfulgerare am înţeles metoda Autodidactului: se instruieşte în ordine alfabetică. Il contemplu cu un fel de admiraţie. Cîtă voinţă îi trebuie ca să realizeze încetul cu încetul, cu încăpăţînare, un proiect atît de vast? Într-o zi, acum şapte ani (mi-a mărturisit că studiază de şapte ani) a intrat cu mare pompă în această sală. A parcurs cu privirea nenumăratele cărţi care acoperă pereţii şi probabil a spus, asemenea lui Rastignac: «Intre noi doi acum, Cunoaştere omenească!» S-a dus apoi să ia prima carte din primul raft de la extrema dreaptă; a deschis-o la prima pagină cu un sentiment de respect şi de teamă, însoţit cu o hotărîre de neclintit. Astăzi se află la L. A trecut deodată de la studiul coleopterelor la cel al teoriei cuantelor. A citit tot; a înmagazinat în capul lui jumătate din ce se ştie despre partenogeneză, jumătate din argumentele împotriva vivisecţiei. În urma lui, înaintea lui, e un univers. Şi se apropie ziua cînd va spune, închizînd ultimul volum din ultimul raft de la extrema stîngă: «Şi acum?»

I can receive nothing more from these tragic solitudes than a little empty purity.

I go, I go away, I walk, I wander, and everywhere I go I bear my shell with me, I remain at home in my room, among my books, I do not approach an inch nearer to Marrakech or Timbuktu. Even if I took a train, a boat, or a motor-bus, if I went to Morocco for my holiday, if I suddenly arrived at Marrakech, I should be always in my room, at home. And if I walked in the squares and in the sooks, if I gripped an Arab's shoulder, to feel Marrakech in his person - well, that Arab would be at Marrakech, not I : I should still be seated in my room, placid and meditative as is my chosen life, two thousand miles away from the Moroccan and his burnoose. In my room. Forever.