Ah! How I hate the crimes of the new generation: they are dry and sterile as darnel. - Jean-Paul Sartre

That is precisely what we should have expected, since Genet wants to live simultaneously creation, destruction, the impossibility of destroying and the impossibility of creating, since he wants both to show his rejection of the divine creation and to manifest, in the absolute, human impotence as man's reproval of God and as the testimony of his grandeur.

Lecturile Autodidactului mă pun în încurcătură întotdeauna. Brusc, îmi revin în minte numele ultimilor autori pe care i-a consultat: Lambert, Langlois, Larbaletrier, Lastex, Lavergne. Dintr-o străfulgerare am înţeles metoda Autodidactului: se instruieşte în ordine alfabetică. Il contemplu cu un fel de admiraţie. Cîtă voinţă îi trebuie ca să realizeze încetul cu încetul, cu încăpăţînare, un proiect atît de vast? Într-o zi, acum şapte ani (mi-a mărturisit că studiază de şapte ani) a intrat cu mare pompă în această sală. A parcurs cu privirea nenumăratele cărţi care acoperă pereţii şi probabil a spus, asemenea lui Rastignac: «Intre noi doi acum, Cunoaştere omenească!» S-a dus apoi să ia prima carte din primul raft de la extrema dreaptă; a deschis-o la prima pagină cu un sentiment de respect şi de teamă, însoţit cu o hotărîre de neclintit. Astăzi se află la L. A trecut deodată de la studiul coleopterelor la cel al teoriei cuantelor. A citit tot; a înmagazinat în capul lui jumătate din ce se ştie despre partenogeneză, jumătate din argumentele împotriva vivisecţiei. În urma lui, înaintea lui, e un univers. Şi se apropie ziua cînd va spune, închizînd ultimul volum din ultimul raft de la extrema stîngă: «Şi acum?»

One can ask why the I has to appear in the cogito {Descartes’ argument “I think therefore I am.}, since the cogito, if used rightly, is the awareness of pure consciousness, not directed at any fact or action. In fact the I is not necessary here, since it is never united directly to consciousness. One can even imagine a pure and self-aware consciousness which thinks of itself as impersonal spontaneity.