The continually progressive change to which the meaning of words is subject, the want of a universal language which renders translation necessary, the errors to which translations are again subject, the mistakes of copyists and printers, together with the possibility of willful alteration, are of themselves evidences that the human language, whether in speech or in print, cannot be the vehicle of the word of God. The word of God exists in something else.

The continually progressive change to which the meaning of words is subject, the want of a universal language which renders translation necessary, the errors to which translations are again subject, the mistakes of copyists and printers, together with the possibility of willful alteration, are of themselves evidences that human language, whether in speech or in print, cannot be the vehicle of the Word of God.-The Word of God exists in something else.

Totul e, aici, într-o continuă prefacere care nu îngăduie nici unui lucru să ia o înfățișare statornică. Totul se schimbă în jurul nostru. Noi înșine ne schimbăm și nimeni nu poate fi sigur că va iubi mâine ceea ce iubește astăzi. Așa că toate planurile noastre de fericire în viață sunt himerice. Să ne bucurăm mai bine de mulțumirea sufletească, când ne e dată; să ne ferim s-o punem pe fugă din propria noastră greșeală; dar s-o înlănțuim ca să nu ne scape, degeaba ne-am osteni, căci asemenea osteneală ar fi curată neghiobie. Oameni fericiți am văzut puțini, poate deloc; dar am văzut adesea suflete mulțumite și, din tot ce m-a uimit pe lume, acesta e lucrul care mi-a dat și mie la rândul meu cea mai mare mulțumire.

It is only in the CREATION that all our ideas and conceptions of a word of God can unite. [...] It is an ever existing original, which every man can read. It cannot be forged; it cannot be counterfeited; it cannot be lost; it cannot be altered; it cannot be suppressed. It does not depend upon the will of man whether it shall be published or not; it publishes itself from one end of the earth to the other.

It is only in the CREATION that all our ideas and conceptions of a word of God can unite. The Creation speaketh an universal language, independently of human speech or human language, multiplied and various as they may be. It is an ever-existing original, which every man can read. It cannot be forged; it cannot be counterfeited; it cannot be lost; it cannot be altered; it cannot be suppressed. It does not depend upon the will of man whether it shall be published or not; it publishes itself from one end of the earth to the other. It preaches to all nations and to all worlds; and this word of God reveals to man all that is necessary for man to know of God.

It is only in the CREATION that all the ideas and concepts of the word of God can come together. The Creation speaks a universal language that does not depend on any human speech or language. It is an eternal 'original copy' that all men can read. It cannot be faked or counterfeited. It cannot be lost or changed. It cannot be kept secret. It does not depend on man deciding whether to publish it or not. It publishes itself from one end of the earth to the other. It preaches to all the nations, and all the worlds. This natural word of God reveals to us all that man needs to know of God.

De tot ce se întâmplă în lume sunt şi eu vinovat. Pentru că nu sunt un om întreg, nu sunt o unitate armonioasă, sunt un ins dezaxat, fără centru. Probabil că mai sunt şi alţii, zeci de milioane, ca mine. Şi cum pentru societăţile moderne lumea înseamnă tot mai puţin Cosmos şi tot mai multă Istorie, îţi dai seama ce repercusiuni poate avea dezechilibrul acesta interior în afară de noi. Cum am putea fi creatori în Istorie noi, câteva zeci de milioane de dezechilibraţi?

Practicăm alchimia pe dos: atingem aurul şi-l prefacem în plumb; atingem liricul pur al experienţei şi-l prefacem în echivalente verbale de măruntaie şi lături. Cât de intolerabil de rudimentară ne este limba! Dacă nu menţionezi corelativele filosofice ale emoţiei, prezinţi denaturat faptele. Dar dacă le menţionezi, rişti să apari cinic şi vulgar. Că e pasiunea sau atracţia moliei pentru stea, că e tandreţe, adoraţie sau năzuinţă romantică — iubirea este însoţită de fenomene la nivelul terminaţiilor nervoase, al pielii, al membranelor mucoase sau ţesuturilor glandulare şi erectile. Cei ce nu spun asta sunt mincinoşi. Cei ce o spun sunt catalogaţi obsceni. Bineînţeles, vina o poartă filosofia noastră de viaţă; şi filosofia noastră de viaţă este în mod inevitabil un produs adiacent al limbii care separă în idee ceea ce în fapt ese întotdeauna inseparabil. Separă şi evaluează în acelaşi timp. Una dintre abstracţii este «bine»; cealaltă «rău». Nu judecaţi ca să nu fiţi judecaţi. Dar limba are o astfel de natură, încât nu poţi să nu judeci. Ceea ce ne trebuie cu adevărat este un alt set de cuvinte, cuvinte care să poată exprima unitatea naturală a lucrurilor. Tot ce-ţi rămâne de făcut este să te bălăceşti în metafore. O soluţie suprasaturată de sentimente ce poate fi cristalizată fie din interior, fie din exterior. Cuvinte şi evenimente ce cad în supa psiho-fizică şi o îngroaşă cu cheagurile producătoare de acţiune ale emoţiei şi sentimentului.

Rien en art ne doit ressembler à un accident, même le mouvement.

Ar fi înspăimântător să crezi că din tot acest cosmos atât de armonios, desăvârşit şi egal cu sine, numai viaţa omului se petrece la întâmplare, numai destinul lui n-are nici un sens.

Nici o poetica din lume nu atinge perfectiunea si semnificatia celei mai timide flori.

Translation is the art of failure.

Ah, scumpul meu frate, uneori îmi dau atât de bine seama de ceea ce vreau! Pot foarte bine, în viață ca și în pictură, să mă lipsesc de bunul Dumnezeu, dar nu pot, eu, cel suferind, să mă lipsesc de ceva mult mai mare decât mine, care este viața mea: puterea de-a crea. Și dacă, frustrat de această putere din punct de vedere fizic, încerci să zămislești idei în loc de copii, faci parte, totuși, datorită acestui lucru, dintre oameni.

Cine nu ştie, de altfel, că în dragoste nici o certitudine nu e definitivă, că lucrul acela elementar - sentimentul că eşti iubit - trebuie necontenit verificat, căci o singură îndoială, o singură greşeală surpă totul în nebunie şi dezgust? Săptămâni întregi, luni chiar, trăisem într-un extaz continuu şi, uneori, avusesem chiar certitudinea că unirea noastră e un miracol pe care numai câteva perechi l-au trăit desăvârşit în lume. Şi, cu toate acestea, nici o amintire cerească nu mai rămânea pură, fermă, când - din pretexte stupide - îndoiala începea să mi se strecoare în inimă. În acele momente infernale îmi judecam iubita aşa cum îşi judecă orice bărbat întunecat femeia cu care s-a culcat o noapte; cu aceeaşi cruzime, cu acelaşi cinism, cu aceeaşi demenţă...