Beauty is a short-lived tyranny - Socrates

Two things greater than all the things are.On is love and the other is war.

When I leave this court I shall go away condemned by you to death, but they will go away convicted by Truth herself of depravity and wickedness. And they accept their sentence even as I accept mine...I tell you, my executioners, that as soon as I am dead, vengeance shall fall upon you with a punishment far more painful than your killing of me. You have brought about my death in the belief that through it you will be delivered from submitting your conduct to criticism; but I say that the result will be just the opposite. You will have more critics... If you expect to stop denunciation of your wrong way of life by putting people to death, there is something amiss with your reasoning.This way of escape is neither possible nor creditable; the best and easiest way is not to stop the mouths of others, but to make yourselves as good men as you can. This is my last message to you who voted for my condemnation.

Dar să adâncim puţin judecata ce e întemeiată pe nădejdea de a socoti moartea un bine. în adevăr, din două lucruri unul este a fi mort: sau este tot una cu a nu fi deloc, şi atunci cel mort n-are nici o simţire pentru nimic, sau este, după cum spun unii, numai o schimbare şi o trecere a sufletului dintr-un loc într-altul. Şi dacă în moarte nu-i nici o simţire, ci este aşa ca un somn adânc, când cineva doarme fără măcar să aibă un vis, atunci moartea se înfăţişează ca un minunat câştig. Căci eu socotesc că dacă şi-ar alege cineva o noapte în care a dormit aşa de bine că n-a fost tulburat nici măcar de un vis, dacă apoi ar compara acea noapte cu toate celelalte nopţi şi zile ale vieţii sale şi, cercetându-le întru sine, ar trebui să spună câte zile şi câte nopţi din viaţa lui a trăit mai liniştit şi mai plăcut decât în noaptea aceea, socotesc că nu numai un om de rând, dar însuşi Marele Rege ar găsi că acestea sunt prea puţine la număr faţă de celelalte zile şi nopţi.
Dacă moartea este aşa ceva, eu o numesc câştig. Căci atunci întreaga veşnicie nu pare a fi altceva decât o singură noapte senină. Dacă însă moartea este ca şi o călătorie de aici în alt loc, dacă sunt adevărate cele ce se spun, că acela este locul de întâlnire al tuturor care au murit, atunci ce bine s-ar putea închipui mai mare decât moartea, o, judecătorii mei?